Psihoterapia cognitiv-comportamentala in Anxietatea socială
Cunoscută și sub denumirea de fobie socială, reprezintă o tulburare caracterizată printr-o teamă intensă și persistentă de situații sociale în care persoana se simte evaluată sau judecată de ceilalți. Persoanele afectate de anxietate socială trăiesc adesea un disconfort semnificativ în contexte de interacțiune socială, de la vorbitul în public și întâlnirile de grup, până la situații mai obișnuite, cum ar fi inițierea conversațiilor sau petrecerea timpului în locuri publice. Aceste temeri se pot manifesta prin simptome fizice (transpirație excesivă, tremur, palpitații) și gânduri negative despre sine, ceea ce duce la evitarea constantă a interacțiunilor sociale și, implicit, la afectarea vieții personale și profesionale.
Modalități de rezolvare a anxietății sociale prin terapia cognitiv-comportamentală (TCC)
Terapia cognitiv-comportamentală este una dintre cele mai eficiente abordări pentru tratarea anxietății sociale, bazându-se pe schimbarea gândurilor și comportamentelor care alimentează teama și evitarea socială. Iată principalele tehnici și etape ale TCC în cazul anxietății sociale:
1. Identificarea gândurilor disfuncționale: În prima etapă, terapeutul ajută persoana să observe gândurile negative automate și credințele care generează anxietatea socială, cum ar fi „Toți mă vor judeca” sau „Voi fi respins.” Recunoașterea acestor tipare de gândire este un pas esențial în procesul de schimbare.
2. Restructurarea cognitivă: Odată identificate gândurile disfuncționale, se trece la evaluarea și modificarea lor. Prin restructurare cognitivă, persoana este ajutată să-și reformuleze gândurile negative într-un mod mai realist și pozitiv. De exemplu, în loc să creadă „Voi părea ridicol,” pacientul poate învăța să gândească „Oamenii sunt, în general, mai concentrați pe ei înșiși decât pe greșelile mele.”
3. Exerciții de expunere: Expunerea graduală este o componentă cheie în TCC, prin care pacientul învață să facă față situațiilor care îi provoacă teamă, într-un mod controlat și progresiv. De exemplu, dacă frica sa este de a vorbi în public, pacientul va începe prin a-și imagina această situație, iar apoi va face pași mici, cum ar fi să vorbească în fața unui grup restrâns, până la momentul în care se va simți confortabil într-un grup mai mare.
4. Dezvoltarea abilităților sociale: Anxietatea socială poate fi adesea legată de sentimentul de lipsă de competențe în interacțiuni sociale. Terapeutul va învăța pacientul tehnici de comunicare, cum ar fi ascultarea activă și inițierea unei conversații, ceea ce îi poate spori încrederea și capacitatea de a interacționa cu ceilalți.
5. Mindfulness și relaxare: Practicile de mindfulness ajută persoana să fie mai conștientă de momentul prezent, fără a-și face griji exagerate pentru evaluarea celorlalți. Exercițiile de respirație și relaxare pot fi folosite pentru a reduce simptomele fizice ale anxietății în momentele tensionate.
6. Autoobservarea și consolidarea progresului: TCC implică și monitorizarea progresului și identificarea succeselor. Pacientul este încurajat să observe schimbările pozitive și să-și reamintească modul în care a depășit treptat situațiile dificile.
Beneficiile TCC în tratarea anxietății sociale
Prin aplicarea acestor tehnici, terapia cognitiv-comportamentală îi ajută pe pacienți să-și reducă simptomele de anxietate, să-și crească încrederea în sine și să își îmbunătățească relațiile interpersonale. Pe măsură ce frica de evaluare dispare, persoanele reușesc să se integreze mai bine în societate, să participe la evenimente și să se bucure de interacțiuni pozitive.